Alex's Reviews > 62: Model de asamblare

Nu pot spune ca stiu exact ce am citit. Dupa cum spune si Cortazar la inceput, cartea se poate citi in orice fel, incepand cu oricare capitol si continuand cu altul decat cel ce urmeaza. Dar la ce altceva te poti astepta de la Cortazar. Experimente lingvistice, imagini si metafore neasteptate (chapeau traducatorului in limba romana, nu cred ca a fost usor).
In fond povestea nu e complicata: sunt cativa prieteni, iar Juan este un cuceritor de inimi feminine, reusind sa le vrajeasca pe rand pe Nicole, daneza Tell si Helene (de fapt cu Helene povestea e mai complicata, nu am inteles daca au fost impreuna si la sfarsit se regasesc sau a existat dintotdeauna o atractie care se materializeaza in final). Nicole traieste insa cu Marrast dar nu sunt prea fericiti, Celia fuge de acasa si se combina in final cu Austin dupa ce locuieste la Helene si au si o experienta usor lesbiana (Austin apartine unui grup de nevrotici anonimi), Juan si Tell in Viena sunt pusi pe ghidusii cu o femeie in varsta intr-un hotel vechi. Apoi mai sunt figurile pitoresti ale "tatarilor" argentinieni Calac si Polanco, apoi parazeul meu (este un personaj de sine statator se pare), apoi Feuille Morte (care nu zice decat Bisbis Bisbis si ne-o putem inchipui cum vrem - eu mi-am inchipuit-o a fi o batranica usor cocosata). Si mai e si un melc pe acolo...ah si mai este si fata lui Boniface Perteuil (care e grasa, este invatatoare la ciclul primar si se combina cu Polanco, alte informatii nu mai tin minte).
Viata se desfasoara in hoteluri, trenuri si chiar si pe un vapor. In Viena, Londra, Paris. Boemie.

Trebuie sa fii ingrozitor de atent cand citesti cartea asta, altfel ajungi sa fi citit 4 randuri si sa nu ai habar ce ai citit. Si cand esti atent remarci ca acea fraza care parea initial fara sens ajunge totusi sa aiba unul. Este o carte experimentala extrem de grea pentru ca solicita la maxim cititorul. Dar e sud-american asa ca il lasam sa isi faca mendrele cu noi. Este o carte care poate duce la disperare si la aruncarea cartii cat colo "ce e tampenia asta". De aceea cred ca este necesara o anumita stare de spirit inainte de a porni la cucerirea ei.

O voi reciti ! Ceea ce va doresc si voua.